Suntem mult prea rai pe o planeta buna , sunt oameni care mor cand trupul le traieste . Sunt mult prea multe crime si viata prea nebuna , suntem mult prea reci cand viata ne-ncalzeste ! !

luni, 15 noiembrie 2010

In cinstea celui care-mi va pleca..





Frumoasa voce. Mai canta-mi una. Hai nu fii trist. Ma vei vedea mereu. Nu, ti se pare. Nu plang.
Stii ca mereu vei fii cel care-mi va observa cel mai mic fir de iarba uitat in parul blond, cel pentru care rasar dimineata si ma ofilesc la apus. Esti si vei ramane cel care face cea mai buna cafea.

Poate ramai.. poate pleci.

In camera mea nu am niciun ceas, stii de ce? Pentru ca pana acum traiam un vis. Eram rupta de realitatea crancena. Dar nu, realizez acum ca trebuie sa o infrunt, voi trece peste tot. Ce? Sa terminam?
Ce sa terminam?

Termina tu tot daca asta iti doresti..Pentru mine acum e inceputul.
Acum imi esti mai drag ca niciodata. De acum o sa ma simti mai aproape ca niciodata, ca ce vrei tu: iubita, prietena, amanta sau ca o necunoscuta. Indiferent de functia pe care o primesc in sufletul tau, am sa fiu acolo.

Ce nu ai? N-ai inger?
Ai, iubire...Si din cand in cand am sa-i ocup locul. Din cand in cand am sa-i dau dreptul la putina odihna..Inger blond am sa-ti fiu..

Cum? De ce, iubire? Lacrimile iti dezleaga sufletul. Hai da-mi-le mie...sa le strang uite aici, in cutiuta asta...Aici vor fi si peste ani.

Nu! Gresesti! Nu se usuca ! Asa ceva nu se va usca vreodata !

"Pentru ca te voi iubi mereu?"

Nu ma vei iubi mereu. Pentru ca m-ai iubit atunci, acum si maine..Ca de poimaine voi ramane doar o umbra. Umbra primei..

"Iubita mea cu foarte mari probleme. Cu chip slavon si nume de regina!!!!! "

Totul e ok...

P.S: De maine-mi cumpar ceas in camera!

duminică, 7 noiembrie 2010

Intoarce-te in vis..





Cu sau fara voia lui a venit inapoi. Deschide poarta ruginita de timp, paseste sfioasa catre usa. Apasa clanta, iar usa ii face loc sa intre. In casa e cald, dar peretii sunt reci...focul arde dar soba e tot un ger..

Vesnicul fotoliu este gol, ziarul de saptamana trecuta e tot acolo pe masa, unde l-a vazut si ultima data, inainte sa plece. Patul priveste dezordonat si gol spre televizorul plin de praf, dat pe acelasi post pe care era si saptamana trecuta. Pe masuta insa e ceva neobisnuit, un morman de cutii cu medicamente..E straniu..

Deodata, dinspre usa din spatele fetei se aude o voce ciudata, slabita, insa ea realizeaza din prima ca e vocea lui:

"De ce te-ai intors? Ti-am spus destul de clar ca nu mai are rost.."

Speriata, fata nu are curajul sa se intoarca spre persoana care ii vorbise, ca si cum ar stii ca ceea ce ar vedea ar face-o sa sufere.Cu jumatate de gura, ii raspunde:

" Vroiam sa aflu si eu motivul pt care m-ai alungat din viata ta!"

"Motivul? Vrei sa stii adevaratul motiv? Nu era vorba, asa cum ti-am spus, ca nu te mai iubesc. Am vrut doar sa nu ma vezi asa...Dar acum, ca te-ai riscat sa vii aici, de ce nu te intorci?

"Nu, nu vreau.."raspunse fata si mai speriata..
"Cu toate astea, ma bucur totusi ca am avut sansa sa te mai vad o data, chiar si de la spate...acum..."

Si in urmatoarea secunda podeaua rasuna...se prabusise...


De abia acum, fata se intoarce, dar nu mai vede decat un trup gol intins pe podeaua invechita. Nu mai e in stare decat sa spuna : "Doamne, de ce nu mi-ai dat curajul sa-l mai vad o data, o singura data...te iubeam...". Isi petrece mana peste ochii lui reci,iar apoi se aseaza incolacita cu capul pe pieptul celui care pana acum un minut fusese intreaga ei viata, sperand sa il revada in vis..

marți, 2 noiembrie 2010

Contraste




Viata este alcatuita de contraste. Contrastele lumii sunt pline varf de sentimente, de stari...Contrastul atipeste, contrastul rasare. Te duce pe cai marete, ca mai apoi sa-ti dea drumul in timp pierdut, ura si teama. Nu te poti feri de contrast. Esti in mainile lui. Exista totusi o cale prin care sa-l accepti asa cum e..O cale semeata,o rezolvare, o mana, un sprijin. Vorbesc acum de ceea ce numesc mai marii oameni, SPERANTA. Iar tu ca om de rand, vei realiza ca e unica solutie si o vei accepta in viata ta. Spre binele tau,fa-o !
Acum nimic nu e in regula, umblu desculta, ascult voci, astept sfaturi fara sa cer, vorbesc fara cuvinte si tiparesc strazi strambe lasand cate-o urma,dovada ca am fost. Si eu ca voi am nevoie de o cale, am depus cerului o cerere. Poate se aproba, sau poate nu. Iubesc, urasc? Sunt confuza , fac reclamatii legii omenesti, dar nu, nu sunt o revolutionara asa cum spuneai . Spun cuvinte fara temei, dau omenirii sens de vorba. Dar nu le voi putea explica niciodata ce plumb ma tine strans legata de Pamant, ce liniste-i in juru-mi, ce bulgar de glod mi-a acoperit firea. N-ai cum sa uiti atatea peste noapte. N-ai sanse sa pierzi sacul neplacerilor.

Hopa!Gata, inchei..Aud in casca ca mi s-a acceptat cererea in cer. A meritat apasarea. Imi ajunge speranta intr-un colet in 5..4..3..2..1...



P.S : CONTRSTUL e in contrast cu DESTINUL :)